Asistență la întocmirea cererilor de deschidere a procedurilor de insolvență – Avocat insolvență si faliment

Insolvența este definită de Legea nr. 85/2014 ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile şi care se prezumă atunci când debitorul, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor.

Cererea de deschidere a procedurii de insolvență poate fi formulată atât de către debitorul aflat în dificultate, cât și la cererea creditorului și se adresează tribunalului în a cărui circumscripție și-a avut sediul debitorul cel puțin 6 luni anterior sesizării.

Asistența unui avocat specializat în probleme de insolvență și faliment este obligatorie la formularea cererilor de deschidere a procedurii de insolvență sau faliment pentru a vă spori șansele de obținere a unei soluții favorabile.

 Condiții deschidere insolvență la cererea debitorului

Debitorul aflat în insolvență se poate adresa instanței de judecată cu o cerere de deschidere a procedurii pentru a beneficia de măsurile de protecție prevăzute de Legii nr. 85/2014.

Cererea de deschidere a insolvenței este soluționată într-o procedură urgentă, cu caracter necontencios, în termen de 10 zile de la sesizarea instanței.

Cea mai importantă consecință a deschiderii procedurii de insolvență pentru debitor constă în suspendarea tuturor acțiunilor care au ca obiect realizarea creanțelor asupra averii debitorului și stoparea curgerii penalităților de întârziere.

Astfel, pretențiile creditorilor vor putea fi valorificate exclusiv în cadrul procedurii de insolvență prin introducerea declarațiilor de creanță.

De precizat este că pentru debitor formularea cererii de deschidere a procedurii de insolvență nu constituie doar o simplă facultate, ci și o obligație a cărei încălcare poate avea repercusiune de natură penală și civilă asupra membrilor organelor de conducere ai societății.

Pentru formularea cererii de deschidere a procedurii de insolvență trebuie îndeplinite următoarele condiții:

• existența unei datorii certe, respectiv a cărei existență să fie neîndoielnică;
• existența unei datorii lichide, respectiv care să aibă un cuantum determinat sau cel puțin determinabil;
• existența unei datorii exigibile, a cărei scadență să fi depășit mai mult de 60 de zile;
• valoarea datoriei sa depășească 50.000 lei;
• insuficiența lichidităților pentru acoperirea datoriilor;

În mod suplimentar, cererea debitorului trebuie să fie însoţită de următoarele acte:

a) ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;

b) lista completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate;

c) lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;

d) lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;

e) contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii;

f) lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;

g) o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedură simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;

h) o descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii;

i) o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;

j) o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că debitorul nu a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie, de serviciu, de fals, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 129/2019, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 21/1996, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 240 şi 241 din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în ultimii 3 ani anterior deschiderii procedurii;

k) un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise;

l) o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora;

m) dovada codului unic de înregistrare;

n) dovada notificării organului fiscal competent.

Cererea este soluționată de urgentă într-o procedură cu caracter necontencios, în termen de 10 zile de la sesizarea instanței iar hotârârea pronunțată de instanță este executorie.

Condiții deschidere insolvență la cererea creditorului

Procedura de insolvență constituie în esență o procedură de executare silită la care creditorii participă în mod concursual și egalitar la realizarea creanțelor asupra averii debitorului.

Orice creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii se poate adresa cu o cerere tribunalului unde debitorul si-a avut sediul cel puțin 6 luni.

Nu orice creditor poate solicita deschiderea procedurii de insolvență împotriva debitorului, ci doar acel creditor a cărui creanță îndeplinește următoarele condiții;

• creanța este certă, respectiv a are o existență neîndoielnică;
• creanța este lichidă, respectiv care are un cuantum detereminat sau cel puțin determinabil;
• creanța este exigibilă, respectiv are o scadență care a depățit 60 de zile;
• valoarea creanței este mai mare de 50.000 lei;

Îndeplinirea celor 4 condiții cu privire la existența creanței dă naștere unei prezumții de insolvență față de debitorul împotriva căruia se formulează cererea.

Într-o asemenea situație sarcina probei este inversată, iar debitorului îi revine obligația de a face dovada contrară, respectiv de a proba că are suficiente lichidități pentru plata datoriilor sale.

Cererea formulată de creditor va cuprinde:

a) cuantumul şi temeiul creanţei;

b) existenţa unui drept de preferinţă, constituit de către debitor sau instituit potrivit legii;

c) existenţa unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor debitorului;

d) declaraţia privind eventuala intenţie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui precizezat, cel puţin la nivel de principiu, modalitatea de participare la reorganizare.

Lupașcu Law Office este un cabinet de avocat situat în București, care oferă asistență, reprezentare juridică și consultanță în mai multe arii de practică având o vastă experiență în interpretarea informațiilor complexe și să găsirea de soluții adecvate pentru problemele legale cu care se confruntă clienții săi. Pentru mai multe informații putem fi contactați la adresa de telefon 0740.233.104 ori la adresa de e-mail office@lupașculaw.ro.